Românii versus Europa, în materie de Crăciun: cât de cumpătați suntem pe meleagurile mioritice, cât ne permitem

de: Andrei Tilimpea
06 12. 2022

Peste o treime dintre români (36%) afirmă că nu vor călători de Crăciun, în timp ce 76% susţin că se vor încadra în bugetul estimat pentru achiziţionarea tuturor cadourilor, arată un studiu publicat de Revolut.

La nivel european, 6 din 10 persoane declară că îl vor aștepta pe Moş Crăciun acasă şi că vor petrece alături de familie, în loc să călătorească pentru a-şi vizita rudele, prietenii sau pentru a descoperi locuri noi.

În cazul românilor, 36% dintre respondenţi susţin că nu vor călători de Crăciun, în timp ce 64% manifestă o mai mare mobilitate. În acest context, românii sunt europenii în rândul cărora s-au întâlnit cele mai multe răspunsuri în favoarea călătoriilor, spre deosebire de lituanieni, de exemplu, care au cel mai mic procent la răspunsurile favorabile mobilităţii de Crăciun (31%).

Potrivit sursei citate, în Europa preferința pentru călătorii este mai mult o chestiune legată de vârstă, iar respondenții din România, Italia şi Franța au confirmat, într-o proporție mai mare decât cei din Regatul Unit, Polonia, Germania sau Lituania că intenţionează sau îşi doresc să călătorească de Crăciun.

Bugetul alocat

La capitolul bugetului alocat, în decembrie 2021, suma medie a cheltuielilor cu serviciile turistice realizate de un client român a fost de 193 de euro/utilizator, cel mai mare buget individual, în condiţiile în care cea mai mare parte a statelor aplicau restricții de călătorie din cauza pandemiei de COVID-19. Alte două categorii de buget care au înregistrat sume medii/client importante, în decembrie 2021, au fost divertismentul (186 de euro/client) şi cheltuielile generale (156 de euro/client).

În România, majoritatea respondenţilor consideră că se vor încadra în bugetul estimat cu toate cadourile (76%), în timp ce doar 20% au pus bani deoparte special pentru acest moment al anului. În acelaşi context, românii iau în calcul mai mult voucherele (7%) decât cadourile realizate chiar de către ei (6%). Pe regiuni, locuitorii din sud-estul ţării par a fi cei mai prevăzători (25% au economisit pentru sezonul cadourilor), alături de cei din Generaţia Z (18-24 de ani, cu o pondere de 28%).

Topul cheltuielilor

În topul celor care vor cheltui sume importante de Crăciun se află francezii – respectiv peste 1.000 de euro pentru masa de sărbătoare, cadouri, decoraţiuni, alte cheltuieli legate de acest moment. La polul opus, 60% dintre respondenţii din Lituania au declarat că vor cheltui mai puţin de 250 de euro cu această ocazie.

Când vine vorba despre români, la acest capitol, ei se pregătesc să cheltuiască aproape la fel de mult ca alţi europeni pentru sărbătorile de iarnă: 48% dintre români spun că vor aloca sub 250 de euro pentru sărbători, iar 6% dintre respondenţii din această piaţă au spus că nu vor cheltui deloc de sărbători. De asemenea, 43% se aşteaptă să cheltuiască între 250 şi 1.000 de euro, iar 3% chiar peste 1.000 de euro.

Regiunea

Raportat de regiunea din care provin, datele cercetării de specialitate arată că românii din vestul ţării sunt cei mai cumpătaţi în acest an: 57% declară că vor cheltui sub 250 de euro de sărbători şi exclud total posibilitatea de a cheltui mai mult de 1.000 de euro pentru acest moment al anului.

Totodată, românii din centrul ţării (6%) şi din Bucureşti (5%) se află la polul opus şi se pregătesc de cheltuieli care se vor situa între 1.000 şi 1.500 de euro. Cei mai afectaţi de creşterile de preţuri par a fi consumatorii din sud-vestul şi din sud-estul ţării, care au declarat că nu au plănuit deloc să cheltuiască de sărbători (9%, respectiv 8%, ambele procente superioare mediei la nivel naţional).

Dacă la nivel european, reprezentanţii Generaţiei Z au aşteptări mai mari cu privire la cadourile dorite (21% vor să primească ceva ce îşi doresc de mult), în România, atât Generaţia Z, cât şi Milenialii sunt mult mai practici decât celelalte generaţii şi înregistrează procente peste media naţională la răspunsul în favoarea cadourilor utile (42%, respectiv 43%).